1. Un cântec de slavă răsună,
se zguduie noaptea cea grea,
acuma Vestirea cea Bună,
din veac Împlinirea și-o ia.

R: Iubirea, Iubirea, Iubirea,
pe Sine din cer S-a adus,
și lumii să-i dea nemurirea,
preț morții pe Ea s-a supus.

2. În noaptea aceasta răsare,
al vecilor Soare slăvit,
ne-aduce lumina din care
întâiul păcat ne-a gonit.

3. Pe oameni salvați din pierzare
să-i ducă-n Edenul pierdut,
să-i 'nalțe la starea din care,
întâiul păcat i-a căzut.

4. Un cântec de slavă străbate,
Iubirea la noia a venit,
de greul atâtor păcate,
pământul va fi izbăvit.

5. Primiți, o, primiți Vestea Bună,
căci ea pentru noi s-a adus,
Cu cerul cântați împreună,
mărire în veci lui Isus.

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 244.
Autor text: Traian Dorz.